Soția legitimă are dreptul la moștenirea primită de soț de la părinții lui?

„Soția legitimă are dreptul la moștenirea primită de soț de la părinții lui” — o întrebare firească ce apare adesea în contextul împărțirii unei succesiuni. Deși la prima vedere răspunsul pare evident, legislația civilă aduce nuanțe importante care pot influența semnificativ drepturile moștenitorilor. Dacă vrei să înțelegi clar ce prevede legea și cum se aplică în astfel de cazuri, îți recomandăm să parcurgi cu atenție informațiile de mai jos.

Ce spune art. 340 din Codul Civil

Conform art. 340 lit. a) din Codul Civil, „Bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donaţie, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune.”

Asta înseamnă că dacă soțul a primit o moștenire de la părinții săi — fie că e un apartament, o casă, terenuri sau bani — aceste bunuri nu devin automat ale ambilor soți. Ele rămân proprietatea exclusivă a celui care a moștenit.

Pe scurt: nu ai niciun drept legal asupra acestei moșteniri în timpul vieții lui, decât dacă alege el să ți-o împartă în mod voluntar (prin donație/vânzare a unei cote părți). 

Pentru mai multe informații despre cum se poate transmite legal un bun între soți în timpul vieții, poți consulta și paginile dedicate pentru Donație sau Partaj Succesoral.

Ce se întâmplă după decesul soțului?

În momentul decesului, cadrul juridic se modifică fundamental. Bunurile moștenite anterior de soțul decedat — inclusiv cele primite de la părinți — intră în masa succesorală, adică totalitatea bunurilor care urmează să fie împărțite între moștenitorii legali sau testamentari.

Ca soție legitimă, dobândești calitatea de moștenitor legal, în conformitate cu prevederile Codului Civil. Dreptul tău la moștenire este protejat de lege, indiferent dacă bunurile respective au fost bunuri proprii ale soțului sau bunuri comune.

În lipsa unui testament care să prevadă altfel, moștenirea se va împărți între tine și ceilalți moștenitori de gradul I, cum ar fi copiii voștri sau ai soțului dintr-o căsătorie anterioară. În absența acestora, moștenirea poate fi împărțită între tine și alți membri ai familiei, precum părinții, frații sau surorile lui.

Pentru o înțelegere clară a drepturilor tale în cadrul unei succesiuni, la Biroul – Notariat Crevedia îți oferim consultanță juridică specializată, adaptată situației tale concrete. Programează o întâlnire și asigură-te că drepturile tale sunt protejate încă din prima etapă a procedurii succesorale.

Ce este masa succesorala?

„Masa succesorală se compune din totalitatea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter patrimonial, care aparţin defunctului la data decesului și care nu se sting odată cu moartea acestuia.”

Așadar, masa succesorală este ceea ce se „împarte” între moștenitori, fie că este vorba despre bunuri dobândite cu titlu oneros (prin cumpărare, construcție etc.), fie cu titlu gratuit (moșteniri anterioare, donații primite în timpul vieții).

Aceasta poate include:

• Bunuri mobile și imobile – apartamente, case, terenuri, autoturisme, bijuterii etc.
• Drepturi patrimoniale – conturi bancare, acțiuni, creanțe, drepturi de autor.
• Datorii – credite ipotecare, împrumuturi neachitate, restanțe fiscale etc.

Este important de înțeles că:

• Soția legitimă intră în rândul moștenitorilor legali, astfel încât are un drept clar la o cotă-parte din masa succesorală, indiferent de natura bunurilor.
• Bunurile moștenite anterior de soț de la părinți, chiar dacă au fost bunuri proprii în timpul vieții acestuia, devin parte a masei succesorale odată cu decesul și pot fi împărțite conform legii.

Pe scurt, masa succesorală este nucleul procesului de moștenire, iar înțelegerea compoziției și regulilor ei este esențială pentru ca drepturile fiecărui moștenitor – inclusiv ale soției legitime – să fie respectate și apărate.

Ce inseamna 3/8 din masa succesorala?

În contextul împărțirii unei moșteniri, expresii precum „3/8 din masa succesorală” sunt folosite pentru a indica exact cât din patrimoniul lăsat de defunct revine unui anumit moștenitor. Această formulare apare frecvent în documentele notariale, în certificatele de moștenitor și în procedurile succesorale.
Dar ce înseamnă, mai exact, 3/8 din masa succesorală?

Să explicăm simplu:

• Să presupunem că valoarea totală a masei succesorale (toate bunurile, drepturile și datoriile lăsate de defunct) este de 800.000 lei.
• Dacă o persoană are dreptul la 3/8 din această masă, va primi:

800.000 lei x 3/8 = 300.000 lei

Această cotă-parte se poate traduce în:

• O parte dintr-un apartament,
• Un procent din conturile bancare,
• Sau o combinație de bunuri și bani care să însumeze valoarea cuvenită.

Ce spune Codul Civil despre împărțirea moștenirii

Potrivit articolului 972 din Codul Civil, moștenitorii legali au drepturi egale în aceeași clasă de moștenitori, dar legea prevede și excepții:

„Moștenitorii din aceeași clasă vin la moștenire în cote egale, dacă legea nu prevede altfel.”

Cota soțului supraviețuitor se împarte, conform art. 972 din Codul Civil, în funcție de clasa de moștenitori cu care vine în concurs (clasa 1 – copii defunctului; dacă nu există clasa 1, vor veni cei din clasa 2 – părinții și frații și/sau surorile, dacă nu există clasa 2, va vor veni cei din clasa 3)

Astfel:
(1) Cota soţului supravieţuitor este de:

a) un sfert din moştenire (1/4), dacă vine în concurs cu descendenţii defunctului (copiii);

b) o treime din moştenire (1/3), dacă vine în concurs atât cu ascendenţi privilegiaţi (părinții), cât şi cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frații și/sau surorile);

c) o jumătate din moştenire (1/2), dacă vine în concurs fie numai cu ascendenţi privilegiaţi (părinții), fie numai cu colaterali privilegiaţi ai defunctului (frații și/sau surorile);

d) trei sferturi din moştenire, dacă vine în concurs fie cu ascendenţi ordinari (clasa 3), fie cu colaterali ordinari ai defunctului (clasa 4).

De exemplu:

• Dacă decedatul lasă în urmă o soție legitimă și doi copii, împărțirea legală, în lipsa unui testament, se face astfel:
  • Soția – 1/4 din masă (adică 2/8)
  • Fiecare copil – 3/8 (de obicei în cazul a doi copii)

Așadar, 3/8 din masa succesorală este o cotă substanțială, indicând un moștenitor cu un drept semnificativ asupra patrimoniului defunctului – deseori unul dintre copiii acestuia sau soția, în funcție de componența succesiunii.

Nu știi exact ce cotă din masa succesorală ți se cuvine? Programează-te acum la o consultație notarială specializată!

Cand devine sotia unicul mostenitor?

Soția legitimă poate deveni unicul moștenitor al unui defunct doar în anumite condiții strict prevăzute de lege, în funcție de componența familiei și de existența sau inexistența altor moștenitori legali ori testamentari. Această situație nu este automată, ci depinde de câțiva factori esențiali.

Ce spune Codul Civil despre dreptul la mostenire al sotiei?

Codul Civil prevede că soția supraviețuitoare are un drept propriu de moștenire, separat de al celorlalte rude. Acest drept este recunoscut chiar dacă mai există rude ale soțului, însă proporția care i se cuvine variază în funcție de componența familiei. Totuși, în anumite cazuri, soția poate moșteni întreaga avere, devenind astfel unicul moștenitor.

Situații cand mosteneste totul doar sotia?

Sunt câteva situații clare în care legea permite ca întreaga avere să revină exclusiv soției:

1. Soțul decedat nu mai are alte rude în viață

Dacă soțul nu a avut copii, părinții sunt decedați, iar frații, surorile sau alte rude apropiate nu mai trăiesc, atunci soția rămâne singura îndreptățită să moștenească bunurile. În lipsa altor persoane cu drept legal, întreaga moștenire legală îi revine.

2. Soțul a întocmit un testament exclusiv în favoarea soției

Dacă soțul a lăsat un testament clar, în care precizează că dorește ca întreaga avere să revină soției, atunci aceasta va moșteni totul – cu excepția situațiilor în care există moștenitori rezervatari: copiii și părinții defunctului. În măsura în care aceștia exista, având în vedere ca aceștia, prin testament, au fost dezmoșteniți, ei vor avea, totuși, dreptul să moștenească jumătate din cât avea dreptul să moștenească în mod legal.

3. Ceilalți moștenitori renunță la moștenire

Chiar dacă există alte persoane cu drept legal la moștenire, acestea pot renunța în mod oficial, prin declarație notarială. În acest caz, soția rămâne singura care acceptă succesiunea și, prin urmare, devine unic moștenitor.

Concluzie

Siguranța drepturilor tale începe cu o informare corectă și completă! Soția legitimă are dreptul la moștenirea primită de soț de la părinții lui doar după trecerea în neființă a acestuia, așa cum prevede clar Codul Civil — nu în timpul vieții lui. Nu lăsa neclaritățile să-ți umbrească liniștea!  Programează-te acum la Biroul – Notariat Crevedia – Licsandru Bogdan și transformă orice confuzie într-o certitudine legală care te protejează pe tine și familia ta.